Acest Forum este facut de C4liBr4

$mek3r-patron Data inscrierii: 30/Mar/2007 Mesaje: 123

În literatura de dupã întâiul rãzboi mondial apariþia lui Gib. I.Mihãescu era una dintre cele mai singulare.Tema cea mai frecventã a lui era erotismul.Romanul de care mã ocup acum înseamnã o continuare în aceastã privinþã.

Într-un oraº din Oltenia, doi oameni sunt stãpâni pe situaþie: politicianul Vucol Cornoiu ºi soþia sa Zina. Atraºi în sfera de interese a celui dintâi, trei profesori de liceu, Andrei Lazãr, Nedan ºi Inelescu, sunt robiþi de superba frumuseþe a d-nei Cornoiu. La fel de mici de staturã- amãnunt cu desãvârºire artificial, fiecare din ei are o ciudãþenie.

Profesorul de fizicã, Lazãr, e pasionat de astronomie, izolându-se de lume în cele mai îndepãrtate mahalale ale oraºului, urmãrit de himerica problemã a miºcãrii eterne. Maºina-i bizarã la care a confecționat o viaþã-ntreagã e ca o fiinþã vie pentru el. Din aceastã lume aparte, el este adus de colegii sãi în casa lui Cornoiu. Nu-l intereseazã politica, pe care o dispreþuieºte, dar se simte atras ca prin hipnozã de doamna Zina Cornoiu.

În dragostea lui, de o timiditate care-l paralizeazã, este toatã anxietatea celor nereuºiþi fiziceºte. Pe d-na Cornoiu însã tocmai sfiala aceasta o îndeamnã spre omul ce-ºi petrece nopþile urmãrind tainele bolþii înstelate.ªi d-na Cornoiu se hotãreºte sã se ducã într-o searã acasã la Lazãr.O nouã viaþã avea acum sã înceapã pentru micul astronom, o viaþã de bucurii luminoase, liberã de obsesia absurdului ,, perpetuum mobile� .

ªi pentru a-ºi verifica hotãrârea de a rãpune pentru totdeauna himera aceasta, în ajunul întâlnirii fãgãduite, el izbeºte cu piciorul în unealta eternei torturi. Dar iatã: ,, roþile se pun în miºcare ºi nu mai contenesc, minunea cãutatã cu însetare, înfrângerea repausului etern, s-a realizat(�)� . este o pãrere sau o realitate? Cine poate ºti? În faþa Zinei,Lazãr încearcã sã repete experienþa, dar adevãrul de aceastã datã se profileazã cu dureroasã exactitate: maºina refuzã sã se urneascã ºi Lazãr innebuneºte.

Nedan- are ºi el þicneala lui.Divorþat de nevastã- o femeiuºcã neînsemnatã, de o frumuseþe comunã ºi care-l înºelase- profesorul de greacã ºi latinã nãscoceºte o teorie bizarã dupã care, femeia superioarã nu poate fi decât înaltã. Maniac al acestei idei, el îi cautã verificarea în mitologie, în istoria anticã ºi medievalã, ºi îºi materializeazã straniul cult în avântate scrisori anonime adresate doamnei Cornoiu, idealã întrupare a visului lui. Târziu de tot Zina aflã cine este autorul scrisorilor ºi atunci ea se hotãreºte sã devinã amanta lui Nedan.Încercarea este macabrã, pentru cã Nedan este o ruinã.

ªi, astfel, frumuseþea ispititoare a doamnei Cornoiu, care a înfiorat biatã viaþã a celor doi belferi fantaºti, se va dãrui lui Inelescu, transformat inspector, pozitivist în politicã, volubil, totdeauna cu o romanþã pe buze, filozof practic în materie de dragoste, consolându-se rapid de o palmã încasatã ºi trecând cu dezinvolturã de la cameristã la stãpânã. Paralel cu acest cortegiu înºirat în urma doamnei Cornoiu, se desfãºoarã idila intermitentã a lui Cornoiu- Napoleon al urbei sale, ajuns ministru-cu soþia de pe vremuri, pe care o pãrãsise pentru a se însura cu Zina, aliatã strãlucitã în dorinþa de parvenire politicã, ºi tribulaþiile interesante ale junelui Nenoveanu între cele douã cucoane divorþate.

Mediul provincial de intrigi ºi pasiuni politice, descris în Braþul Andromedei , ne duce spre o lume cunoscutã în istoria romanului nostru ºi spre atitudini moºtenite din semãnãtorism. Arivismul lucid al lui Cornoiu, grupul de avocaþi ºi profesori însufleþit de ambiþii mãrunte ºi locale, tipul de berbant trivial, lãudãros ºi plin de jovialitate al lui Nae Inelescu, aparþin eroilor preferaþi ai romanului social dinaintea rãzboiului. Din aceeaºi galerie fac parte ºi studentul Nenoveanu, profitor al unei virilitãþi abundente, ca ºi protejatele sale, fosta doamnã Nedan ºi Sultana, întâia soþie a lui Cornoiu.

Chiar ºi Andrei Lazãr, care trece de la demenþa ºtiinþificã la cea eroticã, e tipul obișnuit al abulicului, intelectual dezadaptat, eliminat din structura unei societãþi imorale ºi semidocte. Într-un sens, însã ºi fatala ºi afrodisiaca Zina Cornoiu, care sfârºeºte cu o banalã aventurã de bordel, cuceritã de Inelescu , se abate, printr-o mentalitate de provincialã romanþioasã ºi dezamãgitã de a-ºi gãsi un amant ideal, din linia femeilor evocate de Gib I.Mihãesu.

Cu Braþul Andromedei , Mihãescu a fãcut prima sa încercare în domeniul romanului. Acþiunea se desfãºoarã într-un mic oraº de provincie, în mediul format de politicieni ºi de profesorii liceului de bãieþi. Sunt aici câteva orientãri juste, câteva schiþe bine prinse nediformate de o imaginaþie cu tendinþe de îngroºare. Astfel, scena candidaturilor din casa lui Vicol Cornoiu este de un adevãr mijlociu, puþin obiºnuit autorului Vedeniei.

Câþiva profesori sunt bine individualizaþi, ca fluºturatecul Inelescu, maestru de muzicã ºi avocat nepledant, care debiteazã la urechea tuturor femeilor, oricând ºi oriunde, aceleaºi romanþe, cu sau fãrã melodie. O scenã printre prostituate este de un întocmai adevãr sufletesc cert, cu infiltrãri, abia simþite din lecturile ruseºti.

Defectul principal al cãrþii este desigur în prezentarea nereuºitã a eroului de seamã, profesorul Andrei Lazãr, matematician, astronom ºi nãscocitor în domeniul miºcãrii perpetue, care se îndrãgosteºte de doamna Zina Cornoiu, fiica boierului Constantin Amãrãºteanu ºi soþia ºefului politic Vucol Cornoiu. Om de ºtiinþã ºi îndrãgostit fãrã leac, bietul Andrei este unul din eroii specifici ai autorului, la un pas de nebunie ºi de sinucidere.

Scriitorul n-a reuºit sã contureze cu forþã aceastã figurã, deplasând interesul cãtre d-na Cornoiu, în jurul cãreia roiesc toþi bãrbaþii din carte. Felul în care oscileazã disponibila Zina între Andrei Lazãr, Grigore Nedan ºi Nae Inelescu, ºi totodatã concentricul asediu bãrbãtesc din jurul ei, confirmã aptitudinile unui scriitor oarecum specialist în ale eroticei. Tot atât de interesante, dar minore, sunt incidentele acþiunilor lui Vucol Cornoiu,care mai întreþine legãturi cu fosta lui soþie, ºi ale profesorului Nedan, hãrþuit între dragostea sa pentru puþin accesibila Zina, ºi relaþiile sale cu o proxenetã.

Stãpânul oraºului este Cornoiu, ºef local de partid politic ºi viitor ministru,restul cetãþenilor se adapteazã pe felurite trepte în subordinea lui Cornoiu. Ca adevãrat stãpân, Cornoiu are drept soþie pe cea mai frumoasã femeie din oraº, dupã ce asemeni lui Napoleon a divorþat de prima soþie mai puþin decorativã, de favorurile cãreia înþelegea totuºi sã profite mai departe. Aspiraþiile intelectualilor din oraº era sã fie promovaþi în ordinea politicã, în tabãra mai cu seamã a lui Cornoiu.